Ce face nicotina în corp?
Ce face nicotina în corp?
Nicotina, cea mai cunoscută substanță din produsele din tutun, are efecte diverse și complexe asupra organismului uman. Aceasta influențează atât creierul, cât și numeroase alte sisteme ale corpului. De la stimularea pe termen scurt până la riscurile pentru sănătate pe termen lung – efectele nicotinei sunt variate și adesea subestimate. În paragrafele următoare, vom analiza aceste efecte în detaliu.
Cum influențează nicotina creierul?
De îndată ce nicotina ajunge în fluxul sanguin, aceasta ajunge în câteva secunde la creier. Acolo, se leagă de receptorii pentru acetilcolină, un neurotransmițător esențial pentru funcții precum atenția, memoria și controlul muscular. Această legare declanșează o serie de reacții chimice:
• Eliberarea de dopamină: Nicotina determină eliberarea de dopamină, un neurotransmițător cunoscut drept „substanța recompensei”. Această stare de bine și relaxare contribuie semnificativ la dezvoltarea dependenței.
• Creșterea atenției: Temporar, nicotina îmbunătățește concentrarea și vigilența, efect adesea descris ca „efect de focalizare”.
• Dezvoltarea toleranței și dependenței: Prin administrarea regulată, creierul se adaptează la producția crescută de dopamină. Receptorii devin mai puțin sensibili, ceea ce duce la necesitatea unor cantități tot mai mari de nicotină pentru a obține același efect.
Pe termen lung, această modificare afectează funcționarea naturală a sistemului de recompensă, ceea ce face renunțarea la consum mult mai dificilă.
Efectele nicotinei asupra sistemului cardiovascular
Nicotina stimulează eliberarea de adrenalină, un hormon de stres care influențează imediat sistemul cardiovascular. Chiar și după câteva fumuri dintr-o țigară apar modificări:
• Frecvență cardiacă crescută: Inima începe să bată mai repede, deoarece adrenalina intensifică activitatea mușchiului cardiac.
• Creșterea tensiunii arteriale: Vasele de sânge se contractă, ceea ce duce la o rezistență crescută în circulația sângelui. Acest efect poate contribui, în cazul consumului de lungă durată, la apariția hipertensiunii cronice.
• Sarcină crescută pentru inimă: Din cauza îngustării persistente a vaselor și a activității cardiace crescute, riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral crește semnificativ.
Aceste efecte sunt deosebit de problematice deoarece, de obicei, nu provoacă simptome vizibile la început, însă pe termen lung pot reduce considerabil speranța de viață.
Cum afectează nicotina căile respiratorii?
Deși nicotina în sine afectează mai puțin direct căile respiratorii, consumul de produse din tutun are efecte grave asupra plămânilor și bronhiilor. Fumul inhalat în timpul fumatului conține numeroase substanțe chimice nocive:
• Iritarea căilor respiratorii: Gudronul și alți poluanți din fumul de tutun irită mucoasele căilor respiratorii și provoacă inflamații.
• Afectarea funcției pulmonare: Expunerea regulată la substanțe nocive duce la deteriorarea țesutului pulmonar, favorizând apariția unor boli precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) sau cancerul pulmonar.
• Reducerea autocurățării plămânilor: Nicotina și fumul inhibă funcția cililor din căile respiratorii, care în mod normal elimină poluanții și mucusul din plămâni.
Combinarea acestor efecte îngreunează respirația pe termen lung și crește riscul de boli pulmonare severe.
Nicotina și sistemul digestiv
Nicotina are efecte vizibile și asupra digestiei, deși acestea sunt adesea trecute cu vederea. Unul dintre cele mai cunoscute efecte este suprimarea apetitului, ceea ce duce la o greutate corporală mai mică pentru mulți fumători. Totuși, acesta este doar o parte a poveștii:
• Suprimarea apetitului și stimularea metabolismului: Nicotina reduce senzația de foame prin influențarea hipotalamusului din creier. În plus, accelerează metabolismul, astfel încât organismul arde mai multe calorii.
• Producția de acid gastric: Nicotina stimulează producția de acid gastric, ceea ce, în cazul consumului îndelungat, poate duce la probleme precum arsuri la stomac, gastrită sau chiar ulcere gastrice.
• Perturbarea funcției digestive: Nicotina poate încetini mișcările tractului gastro-intestinal, ceea ce poate provoca constipație și alte probleme digestive.
Și în acest caz, se observă că efectele pe termen scurt ale nicotinei sunt adesea asociate cu dezavantaje pentru sănătate pe termen lung.
Efectul de dependență al nicotinei
Una dintre cele mai grave caracteristici ale nicotinei este capacitatea sa de a genera dependență. Atât dependența psihică, cât și cea fizică joacă un rol important:
• Dependență psihică: Prin eliberarea de dopamină se creează o senzație de recompensă, pe care fumătorii o asociază cu relaxarea sau reducerea stresului. Acest comportament devine rapid un obicei.
• Dependență fizică: Organismul se obișnuiește cu prezența nicotinei și, la întrerupere, apar simptome evidente precum iritabilitate, probleme cu somnul, dificultăți de concentrare și poftă intensă de mâncare.
Această acțiune dublă face ca nicotina să fie o substanță deosebit de dificil de depășit. Studiile arată că nicotina poate crea dependență la fel de puternică precum heroina sau cocaina, ceea ce evidențiază provocarea cu care se confruntă fumătorii care doresc să renunțe.
Riscuri de sănătate pe termen lung ale nicotinei
Consecințele pe termen lung ale consumului de nicotină sunt grave și afectează aproape toate sistemele organismului:
• Risc de cancer: Deși nicotina nu contribuie direct la apariția cancerului, ea favorizează creșterea celulelor tumorale și răspândirea metastazelor.
• Afectarea sistemului cardiovascular: Îngustarea cronică a vaselor de sânge și suprasolicitarea inimii cresc semnificativ riscul de boli cardiovasculare.
• Reducerea speranței de viață: Studiile arată că fumătorii pierd în medie zece ani din speranța de viață.
Renunțarea la nicotină sau reducerea consumului poate diminua drastic aceste riscuri, mai ales dacă renunțarea are loc din timp.