Schimbarea personalității prin consumul de canabis: Efecte și prevenire

Este un proces liniștit, aproape insidios. Este cineva pe care îl cunoști de mult timp – un prieten, o soră, poate chiar tu însuți. Și la un moment dat îți dai seama: Energia a dispărut. Interesele sunt altele. Starea de spirit este adesea la pământ, sau pur și simplu... nu-ți mai pasă. Și apoi vine gândul: Poate fi din cauza fumatului de canabis?

Schimbarea personalității prin consumul de canabis – sună la început ca un titlu dintr-un ziar de senzație. Prea dramatic. Prea alb-negru. Și totuși: Cine fumează canabis mai mult timp, regulat sau în cantități mari, observă adesea că ceva se schimbă. Nu de pe o zi pe alta, ci pe parcursul lunilor sau anilor. Și exact aici devine interesant – și serios.

[[Produse]]

Între relaxare și prăbușire: Unde se termină „normalul”?

Fumatul de canabis face parte din rutina zilnică pentru mulți. După muncă un joint, în weekend cu prietenii, pentru relaxare, pentru somn, împotriva durerii sau din plictiseală. Și da – canabisul poate relaxa, calma, elibera mintea.

Dar: Când consumul nu mai este punctual, ci devine o constantă, nu doar starea de spirit se schimbă – ci adesea și persoana în sine. Lent, neobservat. Și asta este partea insidioasă.

Schimbări tipice pe care mulți afectați (sau cei din jurul lor) le observă:

• Lipsa de motivație – proiectele nu mai sunt abordate, deciziile sunt amânate
• retragere socială – contactele devin mai rare, relațiile superficiale sau dificile
• pierderea intereselor – hobby-urile anterioare, sportul sau creativitatea dispar
• distanțare emoțională – sentimentele devin mai amorțite, reacțiile mai indiferente
• gândire excesivă – gânduri frecvente fără soluție, combinate cu probleme de somn

Aceasta nu este o listă de verificare pentru toți. Nu toți cei care fumează canabis se schimbă astfel. Dar cine consumă mult și regulat, pe parcursul lunilor sau anilor, riscă ca aceste dinamici să se instaleze – și asta poate afecta la un moment dat întreaga personalitate.

Cum recunoști o adevărată schimbare de personalitate?

Întrebarea este: Când devine un model de consum o problemă? Când nu mai este „doar puțin amețit”, ci cu adevărat o schimbare în esență?

Iată câteva gânduri despre asta – din conversații cu cei afectați, prieteni, observații:

• Umorul se schimbă. Înainte era zgomotos, spontan, captivant – acum este mai degrabă lent, sarcastic, încetinit.
• Gândurile se învârt în cerc. Se vorbește mult despre aceleași subiecte, dar se rămâne pasiv. Multă teorie, puțină practică.
• Emoțiile se aplatizează. Nu mai ești cu adevărat furios, nu mai ești cu adevărat trist – dar nici cu adevărat fericit.
• Relațiile cu ceilalți devin mai distante. Nu mai dai niciun semn, nu mai ai „chef” de nimic.

Ceea ce se întâmplă aici nu este o tulburare de personalitate bruscă – ci o deplasare. Ca o derivă liniștită, constantă. Și cine nu recunoaște sau nu ia în serios acest lucru, se poate pierde treptat pe sine.

Ce spune cercetarea?

Chiar dacă multe studii despre canabis au un ton mai blând – în privința unui aspect, majoritatea sunt de acord: Consumul intensiv și pe termen lung poate influența psihicul, în special la tinerii a căror creier este încă în dezvoltare.

Câteva constatări:

• Consumul permanent de THC poate influența reglarea dopaminei – adică exact substanța responsabilă pentru motivație, impuls și bucuria de a trăi.
• Există indicii că consumul regulat de canabis poate afecta memoria de lucru, atenția și capacitatea de decizie.
• La unele persoane cu predispoziție genetică, canabisul poate declanșa episoade psihotice sau gânduri paranoice.

Dar: Nu toată lumea se schimbă la fel, și nu orice schimbare este permanentă. Depinde de:

• Cantitatea și frecvența consumului
• Vârsta la începutul consumului
• Dispoziția personală (depresii, ADHD, traume)
• Mediul de viață, factorii de stres, integrarea socială

Când consumul devine un zid

Ceea ce mulți nu observă: canabisul este tăcut. Nu provoacă mahmureală, nu are căderi evidente, nu are sevraje dramatice. Dar tocmai asta îl face atât de dificil.

Pentru că nu acționează ca un ciocan – ci ca o pătură. O pătură care se așază încet peste tot. Peste energie, peste curiozitate, peste vitalitate. Și la un moment dat nu mai observi unde începi tu – și unde se termină iarba.

În conversații, cei afectați povestesc uneori:
„Nu m-am mai recunoscut. Eram acolo – dar cumva nu mai eram cu adevărat eu. Eram gol, iritat, indiferent, pierdut în mintea mea.”

Asta este punctul în care trebuie să te uiți. Nu judeca. Nu reacționa exagerat. Dar privește sincer.

Ce să faci dacă te recunoști (sau pe alții)?

Prima întrebare: Cât de mult loc ocupă fumatul în viața de zi cu zi? Este încă o plăcere – sau deja o rutină? Ai nevoie de el pentru a dormi, a mânca, a simți?

A doua întrebare: Cum mă simt cu adevărat acum? Sunt viu, treaz, conectat – sau amorțit, obosit, indiferent?

A treia întrebare: Ce spune mediul meu? Dacă oamenii apropiați spun că te-ai schimbat – ascultă măcar puțin. Nu trebuie să fie adevărat, dar merită să te oprești puțin.

Dacă simți că s-a schimbat cu adevărat ceva:

• Fă pauze. Chiar și o săptămână poate arăta multe.
• Ține un jurnal. Cum mă simt cu, cum fără? Ce se întâmplă cu gândirea mea?
• Vorbește. Cu prietenii, cu centre de consiliere, cu cineva care te ia în serios.

Nu trebuie să renunți la tot dintr-o dată. Dar poți începe să privești conștient. Și să ceri ajutor, dacă este necesar, înainte de a te pierde prea mult pe tine însuți.

Concluzie – mai real decât crezi

Canabisul nu este o drogă diabolică. Dar nici un relaxant inofensiv pentru oricine, oricând. Are efect – și poate schimba.

Nu la toți. Nu imediat. Dar adesea treptat. Și uneori profund.

Dacă simți că nu mai ești chiar tu însuți – sau cineva care îți este important s-a schimbat vizibil – atunci este un subiect. Nu o dramă, nu un sfârșit de lume. Dar un subiect care merită atenție.

Deoarece personalitatea nu este ceva ce poți schimba pur și simplu. Și cine vrea să o protejeze, poate întreba din când în când: Sunt încă eu – sau deja iarba?

[[Produse]]